Sfinxul și Babele, gurile de Rai ale României, pline de legende

În jurul Sfinxului din Bucegi şi al Babelor s-au născut de-a lungul timpului o mulţime de legende. Unele spun că sunt naturale, altele că ar fi creaţia omului. Însă nu puţine sunt mărturiile conform cărora aceste pietre aşezate în vârful muntelui emană niște energii pozitive ce au apărat de multe ori ţara de cotropitori, iar teoriile cele mai moderne susţin că aceste pietre sunt de origine extraterestră.

Format dintr-un bloc mare de piatră ce a căpătat forma de astăzi umană într-un timp foarte îndelungat, Sfinxul din Bucegi, aflat pe platoul Bucegi, ce aparţine administrativ de judeţul Dâmboviţa, măsoară 8 metri în înălţime şi 12 metri în lăţime. Stânca a fost numită așa după asemănarea cu Sfinxul Egiptean.

S-a mai spus și că Atlasul din mitologia greacă este vârful Omul din Bucegi sau Prometeu înlănţuit de o stâncă de pe acelaşi vârf, iar Babele, nişte altare ale unei vechi civilizaţii, sau că Sfinxul din Bucegi ar fi fost modelat de daci.

Însă geologii susțin că nu poate fi vorba de așa. Pur și simplu este vorba despre niște construcții formate prin fenomenul de abraziune.

Cu toate acestea, o zi pe an, mii de turiști vin în Munții Bucegi pentru a primi energie de la „Piramida Energetică”. Pe 28 noiembrie, se spune că razele Soarelui pot construi o piramidă energetică în jurul chipului sculptat de pe munte.

Despre munţii Bucegi, specialiştii spun că sunt un punct energetic foarte puternic, mai puternic decât oricare altul din România

Cea mai simplă cale de acces este cu Telecabina Bușteni – Babele, traseu ce are o lungime de 4350m, o diferență de nivel de 1235m și este străbătut în aproximativ 15 minute. Telecabina are o capacitate de 25 persoane. Din Bușteni, drumul de acces cǎtre Sfinx este foarte ușor de parcurs, deoarece există o potecǎ marcatǎ cu un triunghi albastru pe vaile Urlătoarea Mică și Urlǎtoarea Mare până în apropierea cantonului Jepi. Acest traseu este recomandat însă doar pe timp de varǎ.

, ,