Mănăstirea Comana este un monument istoric aflat în comuna cu același nume din județul Giurgiu. Lăcașul a fost ridicat pe o pantă ce urcă de la râul Câlniștea, un afluent al Neajlovului, către o pădure care era cândva parte a Codrului Vlăsiei, și care astăzi acoperă 3700 de hectare din suprafața localității giurgiuvene. Odinioară pe acest loc era o insulă aflată în mijlocul mlaștinilor, iar accesul se făcea pe o poartă de la nord, după ce se traversa un pod de lemn.
Mănăstirea a fost inițial o ctitorie a domnitorului Vlad Ţepeş,recladită apoi de boierul Radu Şerban, și a cunoscut o perioadă de înflorire mai ales în vremea lui Matei Basarab, atunci când a devenit unul dintre principalele centre religioase ale ţării. Trecerea timpului și războaiele antiotomane şi cele ale domniilor fanariote au dus la o degradare tot mai accentuată a mănăstirii ridicate în zona lacurilor giurgiuvene.
Deşi biserica mănăstirii a fost construită din lemn, fundaţia a fost făcută din cărămidă, iar peste această fundaţie reconsolidată s-a ridicat o nouă biserică. S-au păstrat şi părți din zidurile vechii mănăstiri, ulterior refăcute, tot ansamblul având acum un aspect de cetate. Începuturile vieții pe teritoriul pe care se află astăzi comuna Comana certifică existența unui lăcaș de cult foarte vechi. Vestigiile descoperite între 1970-1971 au scos la iveală o biserică, fundația unui turn-clopotniță, urme ale unor chilii modeste, toate aflându-se pe locul mănăstirii de astăzi, dar sub nivelul de construcție al zidurilor de interior.
Au fost domnitori, precum Neagoe Basarab, Mihai Viteazul, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu, Nicolae Mavrocordat sau ulterior Cantacuzinii, care au întărit zidurile Mănăstirii Comana, au înfrumuseţat-o și unii şi-au înmormântat rudele aici, în cele 21 de morminte voievodale aflate sub podeaua bisericii. De-a lungul mai multor perioade, mănăstirea a fost rând pe rând şcoală generală pentru copiii din sat, închisoare în vremea războaielor ruso-turce, sediul Prefecturii locale în timpul Războiului de Independenţă, spital militar în timpul Primului Război Mondial, şcoală cu internat pentru fete, sau chiar sediu de ocol silvic.
Noua Mănăstire Comana, ridicată de boierul Radu Șerban, devenise o adevărată cetate de câmpie cu forma unui patrulater neregulat, cu ziduri exterioare și cinci turnuri falnice, ieșite în afara zidurilor pentru apărare, prevăzute cu guri de tragere și chiar lăcașuri pentru tunuri mici de cetate. În această incintă fortificată, boierul Radu Șerban a clădit o biserică cu hramul „Sfântul Nicolae„ care a fost refăcută în secolul al XIX-lea.
Pelerinii care vin la Mănăstirea Comana pot aduce un omagiu eroilor căzuţi în Primul Război Mondial în luptele de pe Neajlov, în cinstea cărora fost ridicat în incintă un mausoleu în anul 1932, la propunerea marelui om de cultură Nicolae Iorga. Așadar, la doar 30 de km de Bucuresti, pe malul Neajlovului, un râu care a fost martor și la luptele lui Mihai Viteazul cu turcii, puteți să vizitați Mănăstirea Comana și să vă reculegeți în incinta unei străvechi vetre de spiritualitate ortodoxă.
