În splendidul peisaj al Țării Făgărașului, la 45 de kilometri de Brașov și 22 de kilometri de orașul Făgăraș, se află uimitoarea Mănăstire Șinca Veche, un lăcaș săpat în stâncă, cunoscut și sub numele de Templul Ursitelor. Turiștii sunt atrași mai ales de acest nume, datorită legendei care spune că aici li se îndeplinesc toate dorințele și pot avea un destin plin de realizări.
Despre acest lăcaş de cult atât de special se spune că ar avea o vechime de 7.000 de ani și chiar că ar avea orgini dacice. Deşi nu se poate preciza data exactă a construirii mănăstirii din piatră, versiunea cea mai des întâlnită ar fi anul 1742, o vreme în care bisericile ortodoxe erau interzise. În incinta templului putem vedea două altare care, conform specialiștilor, stabilesc originea sa precreştină.
Așa cum spuneam, mulți turiști vin la Şinca Veche pentru legendele şi misterele din jurul acestui loc, despre care se spune că este binecuvântat de Dumnezeu și stăpânit de o energie pozitivă care face minuni. Pentru a ajunge la mănăstire, aflată la câțiva kilometri de satul Șinca Veche, sub Dealul Pleșu, se merge prin păduri de o frumuseţe încântătoare, după care vi se înfățișează ochilor Templul de la Șinca Veche, sau, așa cum mai este cunoscut, Tempul Ursitelor.
Templul este format din cinci încăperi, unde se găsesc cele două altare, iar pe tavan există un uimitor horn scobit în piatră, prin care se poate vedea albastrul cerului. Pe pereți sunt multe desene, dar și texte indescifrabile, care sporesc misterul din jurul acestui loc, în timp ce în altar se poate vedea un portret despre care se spune că este al Mântuitorului. Se pot vedea şi simboluri care adâncesc și ele mitul din jurul templului, cum ar fi o stea cu şase colţuri, cunoscută sub numele de Steaua lui David sau Pecetea lui Solomon.
Incursiunea în grotă înseamnă cumva întoarcerea în trecut, în ceea ce a fost o locuință pentru călugari, cu trei secole sau poate și mai mult în urmă, un loc unde aceștia se odihneau și mâncau. Găsim o biserică săpată în piatră, cu naosul cu lungimea de 4,50 metri, lățimea are 4,10 metri, și înălțimea de 3 metri. Se pot vedea și urmele unei vetre precum și amintitul horn din piatră săpat în creasta dealului. O a doua biserică, cu lungimea de 4,30 metri și lățimea de 3,50 metri, unde este și camera călugărilor, este situată în spatele primei biserici. Grota a fost redescoperită abia în 2004, din cauza vegetației care acoperea complet intrarea.
Bisericile rupestre din complexul monahal de la Șinca Veche se înscriu în lista celor mai vechi monumente feudale românești, nu doar din Țara Făgărașului. O vizită în acest loc încărcat de mistere și spiritualitate poate fi reconfortantă datorită peisajului, clipelor de reculegere și rugăciune și amenajărilor naturale ridicate la schitul de măicuțe. Mergeți să vedeți mănăstirea rupestră de la Șinca Veche, un lăcaș vechi de mii de ani și veți simți magnetismul și energia degajate de acest loc unic.
