Cetatea Rupea este una dintre cele mai vechi fortificaţii aflate pe teritoriul României. Ridicată pe Dealul Cohalmului, de unde domină întreaga zonă, a fost construitǎ și extinsǎ între secolele al XIV-lea și al XVII-lea, ca cetate și refugiu pentru satele din împrejurimi. Considerată una din cele mai importante cetăți din zona Ardealului, Rupea ocupă o suprafaţă de aproape 12 ha cu zidurile, turnurile şi curţile sale interioare. Datorită poziţiei dominante pe care o are, în apropierea Drumului European E60, oferă o imagine spectaculoasă, vizibilă de la mare distanţă.
Cetatea Rupea a avut un rol important atât în ceea ce privește strategia de apărare a zonei, cât și în zona administrativă, fiind cunoscută și ca scaun săsesc. Rupea este atestată documentar de la 1324, sub numele de Kuholm, şi a servit ca ultim refugiu al saşilor răsculaţi împotriva regelui Carol Robert de Anjou al Ungariei. Dar acesta nu este și anul în care a fost întemeiată cetatea, specialiștii vorbind despre existența unor dovezi din care reiese că locația a fost folosită încă de pe vremea dacilor și a romanilor.
Astfel, pe timpul dacilor, pe aceste locuri a fost ridicată o „dava” (așezare dacică dezvoltată din punct de vedere economic și social) cunoscută sub numele de Rumidava sau Ramidava. Cucerită ulterior de romani, cetatea Rumidava devine castrul roman Rupes, nume care se poate traduce prin„stâncă” sau „piatră”. Numele dat de romani este legat de faptul că cetatea a fost construită pe un masiv de bazalt. Tot așa s-a ajuns și la numele localității care s-a dezvoltat în jurul dealului pe care este construită fortăreața.
În ciuda rolului său istoric și cultural deosebit, Cetatea Rupea a fost neglijată de-a lungul perioadei comuniste, ajungând o ruină, majoritatea zidurilor fiind aproape distruse. Începând cu anul 2002, autoritățile locale şi cele de la Consiliul Judeţean Braşov au început să caute finanţare, pentru a reda cetăţii farmecul de altădată. Lucrările de restaurare s-au întins pe durata a trei ani, timp în care s-au refăcut zidurile exterioare şi cele patru turnuri. Pentru a facilita accesul turiştilor la cetate, s-a construit un drum asfaltat și o parcare de 100 locuri. Autoritățile au asigurat și iluminatul cetății pe timpul nopţii, astfel încât priveliştea pe care o oferă turiștilor veniți pe drumul naţional E 60 este una foarte spectaculoasă.
O legendă foarte populară în zonă (și nu numai) este legată de marele rege dac Decebal. Mulți istorici sunt de părere că neînfricatul conducător al dacilor s-ar fi sinucis chiar în această cetate, pentru a scăpa de urmăritorii săi romani, confirmând ideea că pentru daci libertatea era singura religie. Cetatea Rupea trezește și astăzi sentimente stranii celor care o vizitează și se plimbă printre zidurile sale încărcate de istorie și legende. Poziția ei strategică i-a asigurat existența și supraviețuirea de-a lungul vremurilor, cetatea păstrând urmele unor civilizaţii de mult apuse și ale unor culturi care au ocupat, rând pe rând, zona: romanii, apoi românii, saşii sau maghiarii.