Căldărușani, mănăstirea construită în 100 de zile

Mănăstirea Căldărușani este una dintre cele mai mari și vechi mănăstiri ortodoxe din Muntenia. Lăcașul de cult se află într-o regiune numită odinioară Codrii Vlăsiei, o zonă acoperită de păduri imense, care se întindeau de la Slănic Prahova până la Călugăreni Giurgiu. Pentru a ajunge la mănăstirea Căldărușani, aflată la aproximativ 40 km de București, mergeți pe DN1 până la Balotesti, apoi se face dreapta și vă îndreptați direct către Moara Vlăsiei.

Se ajunge în satul Lipia, judeţul Ilfov, pe cursul râului Pociovaliştea, în locul în care acesta formează Balta Căldăruşanilor, un nume care provine de la forma locului, asemănătoare unei căldări.Trebuie menționat faptul că pe locul în care este astăzi amplasată mănăstirea exista mai înainte o biserică din lemn, aflată în grija câtorva călugări. Conform hrisoavelor vremii, în anul 1637 domnitorul Matei Basarab a cumpărat locul şi împrejurimile, iar după numai 100 de zile, mănăstirea Căldărușani era deja zidită și ridicată pe o peninsulă înconjurată de ape.

Lacul care înconjoară mănăstirea, delimitat la răsărit de pădurea care în fiecare anotimp îşi schimbă atât de frumos nuanțele, avea în vechime un rol de apărare în fața năvălitorilor. Zidurile rezistente ale cetăţii și impunătorul turn al clopotniţei vorbesc despre vremurile de cumpănă, când românii se adăposteau aici fugind din calea invadatorilor. Mănăsirea Căldărușani, păstorită pentru o vreme de Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica, a fost încă de la început una din cele mai importante lăcașuri de cult din sudul țării noastre.

Ansamblul monahal de la Căldărușani este format din urmatoarele componente: biserica cea mare, zidită în centru; chiliile, construite la început pe trei laturi; zidul de răsărit; turnul clopotniță; biserica din cimitir, aflată în partea de nord a mănăstirii. Chiar din jurul anului 1860, mănăstirea Căldărușani a cunoscut si o foarte activă viață culturală. Pe la jumatatea secolului trecut, biblioteca lăcașului găzduia una dintre cele mai importante colecții de carte manuscrisă și tipărită din Țara Românească, dovedind astfel preocupările spirituale și culturale ale comunității, chiar dacă nu toți călugării cunoșteau limbi străine, clasice sau moderne.

Ridicată la marginea „furioaselor pustietăţi ale pădurii Vlăsia„ cum scria în jurul anului 1870 istoriograful Casian Cernicanul, mănăstirea Căldăruşani reprezintă cea mai de seamă ctitorie a voievodului Matei Basarab. Tot ce ne oferă acest loc binecuvântat (linişte pentru suflet, frumuseţe pentru ochi, bucurie apentru inimă), certifică apropierea de Dumnezeu şi, în acelaşi timp, aduce în amintire vremurile de mult apuse, povești cu domnitori credincioşi şi o viaţă duhovnicească trăită în smerenie.