În drumurile prin România, nu trebuie să ratezi mănăstirile vechi, care ocrotesc de sute de ani icoane făcătoare de minuni și moaște sfinte. Sutn niște adevărate file de istorie, iar zidurile lor poartă amprenta unor mari personalități ale vremii care și-au dorit să lase în urma lor adevărate comori.
Mănăstirea Cisterciană de la Cârța
Călugărilor francezi din ordinul catolic cistercian li se datorează fondarea celor mai vechi mănăstiri de la noi. Una dintre ele a fost ridicată în anul 1179, la Igriș, în județul Timiș. Mai există și Mănăstirea Cârța, înființată în 1202. La cea din Igriș au fost puse bazele primei biblioteci din România, dar așezământul a fost distrus, din păcate, de invazia tătară din anul 1241, care a afectat și Mănăstirea Cârța.
Astăzi, la 50 km de Sibiu, au mai rămas în picioare doar ruinele vechii mănăstiri din Cârța, desființată în 1474, la ordinul unuia dintre cei mai mari regi ai Ungariei, Matei Corvinul, de origine română. Mănăstirea a fost primul edificiu în stil gotic din Transilvania, și a influențat stilul bisericilor din Prejmer și Bistrița, potrivit clickpentrufemei.ro.
Una dintre primele mănăstiri care au fost ridicate în România este Hodoș-Bogrog, din județul Arad, construitĂ în secolul al XI-lea. Cei care îi trec pragul se pot închina la icoane care datează din secolul al XIV-lea, iar cea mai apreciată dintre ele este o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului.
La numai trei kilometri de stațiunea Călimănești-Căciulata din județul Vâlcea se află Mănăstirea Cozia, una dintre cele mai vizitate mănăstiri din România. Construită sub domnia lui Mircea cel Bătrân, a fost dată spre folosință în 1388, iar forma este una de inspirație bizantină.
În interior se află mormântul domnitorului, precum și al mamei domnitorului Mihai Viteazul.
Mănăstirea Negru Vodă
Ctitorită în anul 1215 de voievodul Radu Negru, lăcașul de cult Negru Vodă din orașul Câmpulung-Muscel, județul Argeș, a fost rezidit de Basarab I. Matei Basarab a refăcut biserica din temelii și a dus acolo o tipografie dăruită de mitropolitul Petru Movilă. Astfel a reușit tipărirea în anul 1642 a unei cărți în limba română, „Învățături preste toate zilele“. La această mănăstire s-a înființat și prima școală cu predare în limba română, în anul 1669, unde învățau nu doar copiii boierilor, ci și cei săraci.