Mănăstirea Agapia, una dintre cele mai importante mănăstiri de maici din România, cunoscută și sub numele de Agapia Nouă, Agapia din Vale sau Agapia Mare, este situată pe valea pârâului Agapia, în județul Neamț, la 10 km de orașul Târgu Neamț și 3 km de satul Agapia. Ridicată în inima unei păduri, Mănăstirea Agapia este unul dintre cele mai mari și mai prețuite așezăminte monahale din această parte a țării, lăcaș de credință și cultură, dar și un foarte important tezaur de artă, datorită picturilor semnate de Nicolae Grigorescu în perioada 1858-1861.
Mănăstirea Agapia este singura așezare monahală din țară care poartă numele de „Dragoste creștină” provenit din grecescul agape. Mănăstirea a preluat numele de la sihastrul Agapie care ar fi ridicat în secolul al XIV-lea, în această parte a ținutului Neamțului, o bisericuță din lemn. Numele călugarului a fost primit apoi și de munții care se ridică în jurul mănăstirii, ca și de pârâul din apropiere sau localitatea aflată în vale. Distrusă de o avalanșă de zapadă, biserica părintelui Agapie a fost refăcută ulterior pe un loc din apropiere. Mai târziu, alunecările de teren din jurul anului 1600 i-au forțat pe călugari să se mute în vale, unde au ridicat o nouă biserică, în jurul căreia s-a ridicat Agapia Nouă.
Ansamblul Mănăstirii Agapia a fost inclus pe lista monumentelor istorice din județul Neamț din anul 2004 și cuprinde bisericile „Sf. Voievozi”, „Adormirea Maicii Domnului”, „Sf. Ioan Bogoslovul” și paraclisul „Sf. Nicolae”, clădirile din incintă și satul mănăstiresc alcătuit din 141 de case monument istoric, între care și casa memorială „Al. Vlahuță”. Ansamblul Agapia are o suprafață de peste 50 de hectare, din care 35 de hectare curți și clădiri. La jumătatea sec. XIX, stareța de atunci, maica Tavefta Ursache, are inspirația de a-l însărcina cu realizarea frescelor pe tânărul pictor Nicolae Grigorescu, cel care va picta biserica precum și icoanele pe care ulterior le dăruiește măicuțelor, lucrări care conferă o deosebită valoare așezământului monahal.
Mănăstirea Agapia a fost menționată în mai multe opere literare care descriu peisajele încântătoare din zona Neamțului. Dimitrie Bolintineanu, în volumul „Călătorii prin Moldova”, apoi Ion Creangă în ale sale „Amintiri din copilărie”, Alexandru Vlahuță în „România pitorească”, sau Calistrat Hogaș în volumul „Pe drumuri de munte” sunt doar câteva din numele ilustre ale literaturii noastre care au descris frumusețea locurilor și liniștea din incinta mănăstirii.
Mănăstirea Agapia are cel mai mare număr de măicuțe dintre toate mănăstirile ortodoxe din România. La Agapia se găsește o impresionantă colecție muzeală de artă medievală și religioasă dar și o bibliotecă ce cuprinde cărți și manuscrise vechi. „Agapia, cea tăinuită de lume”, așa cum o descria Ion Creangă, mănăstirea cu zidurile albe ca zăpada și curtea plină de flori de toate culorile, este un alt loc magic din ținutul Neamțului. Vizitați mănăstirea Agapia, și veți avea parte de reculegere și relaxare într-un peisaj de basm.
