Bănățenii sunt oameni foarte mândri de zona în care s-au născut. De la această mândrie se trage probabil și cunoscuta sintagmă „Tot Banatu-i fruncea”, plecată de la convingerea că, spre deosebire de alte regiuni istorice din România, în vestul țării se trăiește mai bine. Copiii cresc de mici cu acest mit legat de traiul bun al bănățenilor, al prosperității acestei zone, iar ei, la rândul lor, predau mai departe lecția, către generațiile următoare.
Poate că bănățenii nu o duc neapărat mai bine decât semenii lor din alte regiuni, dar au atracții turistice care le dau dreptul să se considere privilegiați. În zona Banatului sunt locuri superbe, unde natura „a lucrat” cu multă inspirație, dăruind locuitorilor peisaje de un pitoresc extraordinar. Un astfel de loc special este Valea Rudăriei, unde se poate vedea cel mai mare complex de mori de apă din sudul Europei.


Morile de apă de la Rudăria sunt situate pe Valea Almăjului, în Caraș Severin, într-o zonă care aparține de Banatul Montan. Pentru turiști, peisajele care se desfășoară în fața ochilor sunt incredibile, de la Munții Aninei la cei ai Semenicului, trecând de la Munții Locvei la Culoarul Timiș-Cerna, toate aflate în jurul acestui loc magic. Localnicii povestesc că erau în jur de 50 de mori funcționale, dar din cauza unor furtuni puternice au rămas în prezent doar 22, presărate de o parte și alta a cursului apei. Recunoșterea pe plan internațional a venit odată cu includerea morilor în patrimoniul UNESCO în anul 2000, încă un motiv de mândrie pentru bănățeni.
Citind numele trecute pe ușa de intrare în fiecare moară, veți afla numele proprietarilor, care au dat mai departe, din generație în generație, acestă moștenire atât de prețioasă pentru localnici. Este o tradiție a locului, care cinstește amintirea înaintașilor, dar, veți fi de acord, este și o mostră de umor local. Veți întâlni mori cu nume precum: Moara Trăilonea, Moara Prundulea, Moara Îndărătnică dintre Râuri, Moara Firiz, Moara Popeasca, Moara de la Tunel, Moara Hămbăroanea, sau Moara Roșoanea. Localnicii ne spun că vin aici atât pentru măcinatul grânelor, dar și pentru a mai zăbovi lângă moară, la un popas binemeritat, unde mai stau la taclale.
În sat există și un mic muzeu, unde veți găsi o moară desfăcută în bucăți, astfel încât turiștii să poată vedea cum funcționează aceste mașini de fărâmițare, moșteniri ale patrimoniului național. Complexul Mulinologic de la Rudăria se întinde pe o lungime de aproximativ 3 km pe Valea Rudăriei, într-un loc unde ritmul vieții este unul mai molcom, dominat de vuietul apei și de scrâșnetul pietrelor de moară.
Această tradiție locală, măcinatul grăunțelor, este dusă mai departe cu mândrie de oamenii locului. Fiecare la căsuța lui de lemn, lucrând cu drag în mijlocul naturii, așa cum au făcut și înaintașii lor, acei bănățeni mândri de la care au moștenit acest loc minunat, care a rezistat trecerii timpului.