Biserica Ortodoxa sărbătoreşte în fiecare an, în prima vineri după Paşte Izvorul Tămăduirii. Este un praznic închinat Maicii Domnului, menit să arate rolul Fecioarei Maria în lucrarea mântuirii oamenilor.
Numele de Izvorul Tămăduirii aminteşte de o serie de minuni săvârşite la un izvor aflat în apropierea Constantinopolului. Potrivit tradiţiei, Leon cel Mare, cu puţin timp înainte de a ajunge împărat, se plimba printr-o pădure din apropierea Constantinopolului. Întâlneşte un bătrân orb care îi cere să-i dea apă şi să-l ducă în cetate. Leon va cauta în apropiere un izvor, dar nu va găsi.
La un moment dat, a auzit-o pe Maica Domnului spunându-i: „Nu este nevoie să te osteneşti, căci apa este aproape! Pătrunde, Leone, mai adânc în această pădure şi luând cu mâinile apa tulbure potoleşte setea orbului şi apoi unge cu ea ochii lui cei întunecaţi”.
Leon va face ascultare şi astfel va găsi un izvor din care îi va da orbului să bea. Îi va spăla faţa cu această apa, iar orbul va începe să vadă.
Dupa ce a ajuns împărat, Leon a construit lânga acel izvor o biserică. Mai tarziu, împăratul Justinian (527-565), care suferea de o boală grea, s-a vindecat după ce a băut apa din acest izvor. Ca semn de mulţumire a construit o biserică şi mai mare. Aceasta biserică a fost distrusă de turci în anul 1453.
De-a lungul timpului, apa acestui izvor a vindecat multe boli şi a tămăduit diferite răni şi suferinţe. Credincioşii care merg la Istanbul(numele nou al vechii cetăţi a Constantinopolului), se pot închina în biserica Izvorului Tămăduirii. Actuala construcţie este din secolul al XIX-lea, dar la subsolul acesteia se afla un paraclis din secolul al V-lea unde există izvorul cu apa tămăduitoare din trecut.
Pelerinaj la crucea făcătoare de minuni
În Bărăgan, Schitul Crucea de leac din satul Coslogeni devine în fiecare an, la sărbătoarea Izvorului Tămăduirii, loc de pelerinaj pentru sute de credincioşi. Oameni din Bucureşti, Ialomiţa, Buzău, Constanţa vin să participe la hramul mănăstirii. Locul şi-a câştigat faima datorită unei cruci de piatră despre care se spune că este făcătoare de minuni.
În dimineaţa marii sărbători creştine, după oficierea Sfintei Liturghii, are loc sfinţirea apei(Aghiasma mică), la fântâna din curtea lăcaşului de cult ce poartă hramul Izvorul Tămăduirii Aici, credincioşii vin tot timpul anului pentru a lua apă sfinţită care îi fereşte de boală. Numele mănăstirii vine de la o veche cruce din piatră numită Crucea de Leac. Cu timpul, s-a zvonit că e făcătoare de minuni. Chiar în inscripţia ei se spune că este o cruce „sfântă şi de viaţă făcătoare“.
Schitul Coslogeni se află la intrarea în satul Coslogeni, din comuna Dichiseni, pe DN 3B Călăraşi – Feteşti.
Locul şi-a câştigat faima datorită unei cruci de piatră despre care se spune că este făcătoare de minuni. Crucea izvorâtoare de mir de la Coslogeni a fost înfiptă pe o mică temelie de piatră, chiar la marginea drumului prăfos, de ţară. Nimic nu anunţă că aici s-ar afla un loc sfânt, în care s-au săvârşit multe vindecări miraculoase.
Veche de aproape jumatate de mileniu şi pomenită de mai toţi marii noştri istorici, Crucea de la Coslogeni rămâne o enigmă deschisă. Sfânta Cruce datează din anul 1620. A fost făcută de un boier din Călăraşi pentru a fi dusă la Feteşti. A fost transportată cu un car spre locul de destinatie. Pe câmp, însă, carul a cedat din cauza greutăţii, s-a stricat. Crucea a fost dată jos pentru a se putea repara carul, apoi a fost ridicată în car, dar boii n-au mai putut merge.
Atunci, crucea a fost înţepenită în acest loc de către niste credincioşi şi, cu timpul, s-a văzut că e făcătoare de minuni, iar oamenii n-au încetat să vină să se roage în acest loc.
Se spune că aceasta nu poate fi urnită din loc decât cu puterea Domnului. Mai mult decât atât, localnicii spun că aceasta a crescut, s-a înălţat şi doar cei care vin aici cu credinţă au parte de tămăduire. Între anii 1990-1993 a fost ocrotită de creştinii care au zidit deasupra ei un lăcaş de închinare şi slujire cu sprijinul părintelui paroh din satul Coslogeni şi al credincioşilor care veneau din toata ţara să se inchine sfintei cruci. La cererea credincioşilor din această zonă şi cu binecuvântarea episcopului Damaschin Coravu s-a decis ca în acest loc binecuvântat de Dumnezeu să fie un schit de călugări.
Astfel că, în anul 2003 a fost înfiinţat Schitul Coslogeni. Lucrările de extindere şi dezvoltare a Schitului au continuat, punându-se piatra de temelie a unei biserici cu hramul “Înălţarea Sfintei Cruci”. Sfântul lăcaş, realizat din lemn în stil maramureşean, are înălţimea de 26 de metri, 16 metri lungime şi 6,30 metri lăţime.
Despre Crucea de leac de la Coslogeni s-a dus vestea că e făcătoare de minuni, însă comuniştii nici nu au vrut să audă despre aşa ceva. Au făcut tot posibilul ca aceasta să dispară, însă nimeni nu s-a putut împotrivi voinţei Domnului. Chiar şi buldozerele au cedat când au încercat să demoleze crucea din piatră. Semnele divine arătau clar că nu trebuie mişcată din loc. Un bărbat “nedus la biserică“ a paralizat pe loc în timp ce lucra la mutarea crucii, spun bătrânii satului.
Legenda spune că, într-o zi ploioasă şi friguroasă, un copil care venise cu vitele la păscut s-a adăpostit la rădăcina Sfintei Cruci. Copilul era mut şi nici nu auzea şi, după ce s-a atins de Sfânta Cruce, a început deodată să vorbească şi să audă. De atunci s-a dovedit că este o cruce făcătoare de minuni. Mulţi oameni bolnavi, demonizaţi, vin la această cruce ca să capete tămăduire.