Aşezat în partea de nord-est a Moldovei, pe râul Bahlui, Iaşul este oraşul celor şapte coline: Breazu, Şorogari, Copou, Cetăţuia, Galata, Repedea şi Bucium. Și mai este și „Dulcele târg al Ieșilor” cum l-a numit Ionel Teodoreanu, autorul frumoasei trilogii La Medeleni. Sau, ca să-l cităm pe Nicolae Iorga, un alt nume mare al istoriei noastre, “Iașul este mai mult decât o fostă ilustră capitală a Moldovei. Printre zidurile sale sălășluiesc comori de artă și de istorie națională, pe care nici o altă urbe a României nu le posedă cu atâta îmbelșugare.”
Biserica Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi este inclusă pe lista monumentelor istorice din România, fiind situată în centrul tradiţional al Iaşiului, pe Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt (fosta Uliţă Domnească). A fost construită între 1634 și 1653 de domnitorul Vasile Lupu, care spera ca astfel să eclipseze Biserica de la Curtea de Argeş din Ţara Românească.
Biserica a fost închinată, aşa cum arată pisania în limba slavonă care se mai păstrează şi astăzi, „Sfinţilor Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur” şi sfinţită de vrednicul de pomenire mitropolit Varlaam al Moldovei la data de 6 mai 1639. Apoi, doi ani mai târziu, pe 13 iunie 1641, aici au fost aşezate moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva, ocrotitoarea Moldovei, aflate în prezent în Catedrala Mitropolitană din Iaşi.
Biserica „Trei Ierarhi” se distinge de celelalte lăcaşuri de cult din lume prin ornamentaţia exterioară, o broderie alcătuită integral din piatră. În interiorul lăcașului de cult se odihnesc rămăşiţele domnitorilor români Vasile Lupu şi Dimitrie Cantemir. De acest loc şi-au legat numele, alături de mulţi alţi mari oameni de cultură, Mihai Eminescu, Ion Creangă, Titu Maiorescu sau B. P. Haşdeu. Un fapt mai puţin menționat este faptul că la „Trei Ierarhi” s-au deschis pentru prima oară lucrările cenaclului „Junimea”. Din 1997, în incinta mânăstirii a fost dezvelit bustul lui Mihai Eminescu, poetul nepereche al românilor, care a locuit o vreme aici.
De numele acestui lăcaş de cult se leagă şi instalarea primei tipografii din Moldova, locul de unde a apărut în 1645 prima carte în limba română, intitulată „Cartea românescă de învăţătură”. Biserica respectă în linii mari planul bisericilor moldoveneşti din secolul al XVI-lea. Ornamentele exterioare au fost iniţial aurite şi reprezintă influențe turceşti, arabe, georgiene, armene şi persane în armonie cu motivele arhitecturale româneşti. În curtea bisericii a fost ridicată o mănăstire din care se poate vedea clădirea cu Sala Gotică, mărturie a bogăţiei vieţii culturale din acea epocă.
Biserica Trei Ierarhi este un lăcaș de cult unic în lume, prin arhitectura sa deosebită (țesătură în piatră, îmbinată cu fațadele minunate), devenind o atracție turistică de prim rang penrtu cei care iubesc istoria şi cultura.
