După formarea Lacului Ursu din Sovata, în anul 1875, în zonă s-a răspândit imediat vestea că această apă vindecă o mulțime de boli de tip reumatismal, iar după mai bine de o jumătate de secol a fost înfiinţată una dintre cele mai cunoscute baze de tratament din România.
Pentru cei care își petrec aici concediul și speră, în același timp, să scape și de problemele de sănătate, Lacul Ursu este un loc pe care nu trebuie să îl rateze.
Inclus într-o rezervatie naturala, Lacul Ursu este centrul unei zone naturale de excepție pentru pasionații de natură. Pe o suprafață de 79 de hectare, rezervația naturala este formată din masive de sare, dar și din andezite și amfiboli. Formarea lacului nu a fost însă una normală, ci mai degrabă accidentală, după ce, în urma prăbușirii unei zone de exploatare a sării, a rezultat un spațiu ce s-a umplut cu apa pâraielor locale.
Încă de la apariția sa, oamenii și-au dat seama că este diferit de celelalte lacuri din zonă, datorită temperaturii apei, fiind un fenomen unic în luem, cîci prezintă cel mai pronunțat efect de heliotermie (Fenomen fizic care constă în păstrarea mai mult timp a căldurii înmagazinate în apa sărată a unor lacuri comparativ cu regiunile învecinate, datorită prezenței la suprafața lacurilor a unui strat izolator de apă dulce, care împiedică iradierea căldurii în atmosferă).
Dar asta nu este tot. Rezervația naturală este apreciată pentru speciile de floră. Pădurea din jurul lacrului este una deosebită și înglobează un număr însemnat de arbori de toate felurile, precum și flori, protejate prin lege, precum Papucul doamnei și Crinul de pădure.
Papucul Doamnei
Crin